am amorţit în spatele măştii aşteptând un semn orice semn
de ziua mea sau o zi ca oricare alta de luni sau de joi cu soare sau ceaţă
cu nori şi de- o vreme am obosit să mă caut în tine ecou
mă dor schimbările tale pseudostările tale de dor
în care îmi spui că va veni primăvara din cupa unei magnolii
sau pui lumea la cale cu nerv şi cu patos încrâncenat ca şi cum
tu ai şti toate tainele lumii şi mor câte puţin cu fiecare trezire
din amorţeala aceasta bizară cu fiecare zâmbet mască grimasă
mă risipesc şi mai mor
Teodor Dume, entresto
Acum 4 săptămâni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu