miercuri, 27 octombrie 2010

boală carantinabilă gradul doi prognostic rezervat spre grav

toamna aceasta nebună ninge cu fluturi iar ochii
ochii aceia hipnotici te-nseamnă cu teamă

ţi-e frig

îţi impui să munceşti şi să uiţi dar te-ascunzi în cuvinte

te piteşti printre rânduri şi zaci

zaci

ceasornic bătrân inima nu ascultă cu fiecare nouă bătaie te pierzi

pierzi

înjuri răguşit adulmeci ca o felină flămândă durerea şi crezi că prin vene

îţi curge otravă te strânge-ncâperea n-ai aer ţi-e cald şi-ţi e frig

ning fluturi în tine toamna aceasta şi dulce şi cald îţi curge-n timpane

suspinul de care tu fugi

azi nu eşti don juan nu eşti nici casanova doar tremuri ca frunza şi arzi

duminică, 24 octombrie 2010

fug

fug
cu sufletul în palme cobor zece etaje doar ca să mă pierd iar în strada cu mimi
îmi pun gene false şi zâmbet îmi spoiesc faţa dar adevârul e că reuşesc să fac toate astea
din ce în ce mai puţin

fug
şi aş putea să îţi spun ca mi-e bine că nu mi-e dor nu mă dori nu te vreau
că de ziua indepentenţei mele faţă de tine am sărbătorit cu o cană de vin
dar adevărul e că nu ţine şi aş fi vrut să îţi fiu prinzonieră
încă puţin

sâmbătă, 23 octombrie 2010

Maciste

Strada mea nu are case, nici blocuri triste,

Doar turnuri robuste şi un erou pe nume Maciste.

E un erou cu laptop, o jumatate de spadă,

Păr negru vopsit, un zâmbet preafalnic şi o halebardă.

E tare Maciste cu al lui arsenal şi jumătatea de spadă!

El duce mereu, dar mereu, câte o cruciadă ,

De la care se întoarce spre turnuri în weekend colecţionând dimineţi,

Omoară prinţesa, salvează dragonul

Şi trăiesc amândoi fericiţi păn’ la adânci bătrâneţi.

marți, 19 octombrie 2010

oi

oile nu vin ele nu stau să le numeri să le tunzi să le piepteni
sunt oi şi sub pleoape nu încape nimic decât chipul

subit vindecat

noptea e fadă şi rece ca o şopârlă nebună
şi-ţi tună şi-ţi plouă şi-ţi pasă
nu de ea nici de voi
ci de rolul neverosimil jucat
şi o iei mereu de la cap
sisific
strângi pumnii şi îţi şopeşti înciudat

" sunt doar oi"

luni, 18 octombrie 2010

următorul poem

îmi scot pielea şi scalpul să defilez cu ele pe umăr
ca si cum ar fi o haină de blană ultimul răcnet

pentru următorul poem

prizez cocaină zâmbesc psihedelic
îmi pun percing pe limbă

şi-n sfârc poate îmi tai o ureche sau
(oops asta-i vetust)

citesc depre crime şi-mi tatuez pe retină
un cap de mamut sau de faun

poate mă rad
învăţ să fiu claun

scriu" messengeric" şi înghit (musai)
o bombă cu ceas"să plouă cu mine"

să plouă nebun

vorbe: Mistral 1

vorbe: Mistral 1: "Mistral intră în camera sa furtunos, lăsând uşa în urma lui să se trântească.Se aruncă în patul aflat şi aşa în dezordine şi se lăsă pradă p..."

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Stefan Hrusca Fostele iubiri

nimic despre toamnă


mă iubesc
doar de când tu mă iubeşti
şi ador felul în care numele meu
se preface-n alint pe buzele tale
şi mă face să freamăt

mă cunosc
doar de cănd tu te regăseşti în mine ecou
şi-mi eşti drog şi mi-e dor de braţele tale mereu
ca şi când dependenţa de tine ar fi
calea ieşirii din labirint

mă dor
foamea şi setea trezite în mine
ca şi cum dragostea ta ma născut de curănd
şi sunt un copil ce păşeşte cu teamă
uşor
tremurând

miercuri, 13 octombrie 2010

anunţ important




pierdută.
semn distinctiv:
un zâmbet tâmp până la urechi
şi mina unui îngeraş suspectat
că fumează pe-ascuns.
expertă-n bâlbe.
amnezică.
găsitorului ofer recompensă

sâmbătă, 9 octombrie 2010

cătuşe



de la un capăt la altul al lumii plutesc
rotocoale de fum de tigară

eu doar adulmec
şi uneori
nările mele flamânde nici asta nu mă lasă să fac

trăiesc
zâmbesc politicos cu cătuşe
dar nu-mi plac

cadrane de ceas fără cifre

diacriticice pătrăţoase

felul în care îmi spui cum să scriu
ce să simt
ce e naşpa sau cool sau vetust
ce lentile să port
cum să plâng
să fumez
rutocoale de fum fac mişcări în manej
în universul meu limitat

Faceți căutări pe acest blog

prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

Arhivă blog

Fotografia mea
Dublin, Irlanda, Ireland
Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.