joi, 27 mai 2010

Dragă Alter3


nu mai ştiu pe nimeni ca tine
şi nimeni nu îmi e mai aproape decât tine când taci
şi mă laşi să inspir sonete tăcute îndelung răsfăţate de privirile tale

nimeni nu tace ca tine
senin
şi ghiduş ca şi cum tainele" cele mai " ale lumii
ar fi ascuse în cutele frunţii tale înalte
şi cu siguranţă nimeni
dar nimeni
nu surâde ca tine jumătate prezent
jumătate
aproape imaterial

uneori aş jura că sprânceana ta puţin ridicată
e cea care te ţine cât de cât ancorat în real
dragă alter
dovada că eşti şi că eu n-am nici un merit
nici o vină
doar privilegiul să tac alături de tine
empatic
aproape imaterial

Faceți căutări pe acest blog

prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

Arhivă blog

Fotografia mea
Dublin, Irlanda, Ireland
Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.