dragă alter 14

uneori
pe muchia aceea subţire dintre somn şi trezire
îmi pare că simt
paşii tăi fără urme şi îmi vine să-ţi strig
nu păşi temător
nu-ţi strânge pleoapele la răscruce de vânturi
nu privi cu mânie
mai ştii
eu aveam doar un as totdeauna
în vreme ce tu deschideai evantai careul de dame
eu tăceam toată zbaterea mea
tu răsuceai vorbe goale
şi ţeseam amândoi fantezii despre lumi
departe de toţi demonii tăi de îngrădirile mele

mai ştii
am promis să nu te lipsesc de paharul nostru de vorbă
să nu mă ascund să nu fug să nu tac
de dorul tău să nu mor repetat ci să-ţi ţes o poveste
spre seară

azi
vântul aduce miros de pământ de curând semănat
de soare cu miere magnolii în floare
eu împletesc funigei şi mă rog pentru Heathcliff
şi sufletul lui zbuciumat „La răscruce de vânturi”

dragă alter 13

nu vreau să deschid ochii şi nu vreau să aud
ştiu
la colţul blocului meu un bătrân vinde ghiocei
şi brânduşe şi armuri pentru suflete mici

la ce bun dragă Alter
în mine e doar un prelung ţiuit şi-aş dormi
o zi şi încă o zi
aş dormi toate zilele ce mi-au rămas fără tine
fără vremea în care încă-aş fi putut să te fur
fiindcă
azi primăvara nu are culoare nici gâze
nu are nimic
şi eu sunt doar o pisică neagră bolnavă de tine
ghemuită pe acest capăt de lume
şi torc