UB40 Don't Break My Heart 1985

anunţ important

pierdută.
semn distinctiv:
un zâmbet tâmp până la urechi
şi mina unui îngeraş suspectat
că fumează pe-ascuns.
expertă-n bâlbe.
amnezică.
găsitorului ofer recompensă

cătuşe

de la un capăt la altul al lumii plutesc
rotocoale de fum de tigară

eu doar adulmec
şi uneori
nările mele flamânde nici asta nu mă lasă să fac

trăiesc
zâmbesc politicos cu cătuşe
dar nu-mi plac

cadrane de ceas fără cifre

diacriticice pătrăţoase

felul în care îmi spui cum să scriu
ce să simt
ce e naşpa sau cool sau vetust
ce lentile să port
cum să plâng
să fumez
rutocoale de fum fac mişcări în manej
în universul meu limitat

dragă alter 4

nu ajunge să mă priveşti
dacă nu mă vezi
şi nici să vezi nu ajunge
de nu mă simţi
ca pe o completare a propriei tale fiinţe
ecou
aura ta aproape perfectă e mai puţin importantă
exişti
şi dacă-ai înceta să te-ascunzi
sau să fugi
de fiecare dată când nu mă salvezi
şi mă lovesc în miopia mea
de zidurile tuturor fortăreţelor
ar însemna că eşti cu adevărat lângă mine
şi înţelegi că nu-mi pasă
dacă aripile tale second hand vor mai mângâia cerul
vreodată sau nu
nu-mi pasă nici măcar că nu ai un nume
pe de-a-ntregul al tău
vreau doar să reînveţi mersul pe jos alături de mine
ca un copil dragă alter

Tatiana Stepa - Durerea femeiasca

DUREREA FEMEIASCA.

Şi luna râde | FDL.ro

Şi luna râde | FDL.ro

Roxana Popescu - Am nevoie de tine

ca o stafie

bântui oraşul acesta
în care tăcerea e o stradă cleioasă
invadată de mimi cu feţe spoite

nu ştiu ce caut ce vreau ce aştept
cine sunt
reflexia mea în perdeaua de ceaţă a lumii
e irelevantă şi mi se pare inutil să mai caut

după amprente sufletele desperecheate
sunt neidentificabile
atât de mutilate nu le vrea nimeni
nici măcar eu nu vreau un asemenea suflet

doar bântui

cactusi

eclipsa inelara de soare

vreau să te urăsc

pentru tot ce mi-ai luat
pentru tot ce ţi-am dat
pentru felul în care mă faci să mă simnt un nimic
tot mai des
pentru felul în care rictusul de pe faţa ta îmi întoarce stomacul pe dos
pentru felul în care mă privesc în oglindă şi nu mă mai plac
pentru toate zilele în care ar fi trebuit să fii dar n-ai fost
vreau să te urăsc
să îmi scânteieze ochii de ură
să te ard
să te doară privirile mele să suferi
să suferi
să suferi şi tu ca noi ceilalti
muritori de rănd făcuţi din carne şi oase şi suflet
care plângem ne înduioşăm
iubim
dar tu probabil nici nu ai lacrimi
şi uneori mi se face milă
gandindu-mă că de fapt
ai putea fi doar un accident
primul exemplar ditr-o specie cu totul aparte de specia umana
un android
programat prost
şi nu merită să mă irosesc urându-te
înrăindu-mă
suferind
int-o singură mult prea scurtă viaţă

Dragă Alter3

nu mai ştiu pe nimeni ca tine
şi nimeni nu îmi e mai aproape decât tine când taci
şi mă laşi să inspir sonete tăcute îndelung răsfăţate de privirile tale

nimeni nu tace ca tine
senin
şi ghiduş ca şi cum tainele" cele mai " ale lumii
ar fi ascuse în cutele frunţii tale înalte
şi cu siguranţă nimeni
dar nimeni
nu surâde ca tine jumătate prezent
jumătate
aproape imaterial

uneori aş jura că sprânceana ta puţin ridicată
e cea care te ţine cât de cât ancorat în real
dragă alter
dovada că eşti şi că eu n-am nici un merit
nici o vină
doar privilegiul să tac alături de tine
empatic
aproape imaterial