un oraş numit Joi

"vezi tu"

spunea alma în serile cu arome de licori fermecate

"dincolo de rotocoalele acelea de fum sau de ceaţă
dincolo de munţii ce par nori scărmănaţi
dincolo de larma nebună ce-ţi sună-n timpane
de la primul cântat al alarmelor
e un oraş
altfel decât toate oraşele lumii "

şi rămânea aşa
furată de gânduri in vreme ce prin ochii ei
se perindau toate anotimpurile în ţinute de bal
şi buzele ei schiţau enigmatic un zâmbet
aproape ştrengar

"vezi tu"


spunea alma apoi după un oftat prelungit
şi degetele palmelor ei tremurau deveneau străvezii
precum aripile unei păsări de apă

"într-o zi am să plec
îţi spun numai ţie să ştii să nu fii surprinsă când vei desluşi
că nu sunt undeva pe aici
oraşul acela e aşa
ca o oază în care timpul nu însemnă nimic
şi toţi citadinii au vreme să mergă la pas
să se mire
să înalţe zmeie din carton colorat
şi mă cheamă
de multă vreme mă cheamă ca şi cum fără mine
ar fi mai sărac
ca şi cum fără mine n-ar fi"

bunul meu Ra 2

s-ar putea să fie târziu sau foarte devreme
din cale afară de cald sau imposibil de frig
nu ştiu şi parcă nu-mi pasă fiindcă vezi tu bunule Ra
toată febra năucitoare halucinant de fierbinte
căţărătoare pe-arome de scorţişoară şi vin
se încăpăţânează să-ncapă în cana mea
în nări şi pe gene cu lene şi de n-ar fi un chin
prea dulce şi prea nu ştiu cum ţi-aş spune acum
tot ce tac de o vreme dar mi-e frig sau imposibil de cald
şi sub pleoape irişi ard violet ning fluturi şi flori din caişi
e deopotrivă şi iarnă şi vară în fanteziile mele perene
vreme pesemne de scris un poem cu ochii închişi

FERMA ANIMALELOR - FILM INTEGRAL

bunul meu Ra

nu plouă niciodată în nori
toate bune
şi m-am găndit să îţi scriu uneori
două trei rânduri
aşa
ca şi cum te-aş iubi ca şi cum mi-ar fi dor
ca şi cum timpul ar mai avea răbdare cu mine
nu aş fi o marionetă dintr-un teatru de umbre
şi aş învăţa cu răbdare să număr
până la doi

văzută de-aici lumea are-o culoare aparte
şi liniştea ta se aude mai bine cum curge
şi curge
ca şi cum ţi-ar fi dor ca şi cum m-ai iubi
ca şi cum ai fi sărac fără mine şi-ai vrea
să faci casă bună cu mine pe nori

poem pisicos

să mă ierţi dacă tac uneori şi m-ascund
dar vezi tu lunea
e întotdeauna prea luni
ziua în care cobor pe pământ şi mă scutur
de toate duminicile pisicoase şi dulci
de funigei şi de fluturi de mine
de fanteziile mele aproape cuminţi
de tot şi de tine

apoi vreau dintr-o dată să fiu balaur sau zmeu
să fulger să tun să mut şapte munţi şi o vale
să întorc lumea mea cu susul în jos şi cu josul în sus
şi
spre seară spăşită să torc un poem
pisicos
în braţele tale

într-o zi

înainte de ultima ploaie eram un desen pe asfalt
făcut din soare şi cretă colorată de mâna unui copil visător
oglindeam în mine bucuria şi visele lumii
râdeam în toate culorile şi toate culorile îşi găseau bucuria în mine
dar
în cele din urmă a venit ploaia năucitoare şi rece ca un sfârşit
m-a învins şi-am fugit
acum
mă adăpostesc pentru o vreme in curcubeul
crescut din oala cu galbeni a celui mai ghiduş spiriduş
dar în adâncul meu cel mai adânc încă ştiu
într-o zi
mâna unui alt copil visător mă va desena pe asfalt

dragă Alter 12

nu ştiu cum
dar s-a luminat fără tine
nu e noapte nici ceaţă nici dor
respir
nu mai las toamna să plângă
ca o bocitoare păgână in mine
nu mai zac învinsă de febră
nu mor

şi mirare timpul se scurge cuminte
şi blând ca şi când aş mai avea de trăit şapte vieţi
toate pline de soare şi cânt
şi-mi e foame şi sete şi vreau să mă caţăr în toţi pomii rotaţi
să muşc cu nesaţ dintr-un măr ca o evă
să întreb să cunosc să dansez un dans şi încă un dans
căte unul pentru fiecare secundă în care am fost bolnavă de tine
şi-ai râs

nu ştiu cum
soarele chiar a răsărit fără să întrebe de tine
cocoşii-au cântat şi

tot răul s-a dus

eu

eram punctuleţul acela licărind uneori
pe linia orizontului tău
şi am crescut în tine
timid la-nceput
ca o floare de câmp
apoi ca o ploaie râvăşitoare de vară
ca o mare furioasă
ca un munte tăcut
am crescut ca o ţară

eram patria ta îngrădind uneori
dorul tău necuprins de departe
şi atunci ai fugit
ai uitat să mă ai sau ai vrut
alte ţări alte ploi alte flori
alte lumini licărind pe orizonturi
deşarte

Madalina Manole - Vreau sa te uit !

dragă Alter 11

mă întrebam deunăzi filozofând de doi bani
ce sunt cine sunt şi din ce
de când şi de unde începe în mine femeia
efemera-nsumare de întrebări şi organe
de temeri şi patimi
orgolii
carbon şi visare

de când şi de unde setea
hipnotica sete de ceva altceva altcumva
inexplicabil
sau poate de nespus în cuvinte
şi dorinţa atât de nebună ca tu să mă uiţi
şi să mă cunoşti iar şi iar într-o zi ca oricare alta
neimportantă în sine ci doar pentru că eu
te îndrăgostesc încă o dată de mine

frig

nu ştiu de ce holurile spitalelor sunt reci
întotdeauna reci şi răcoarea lor e atât de altfel decât orice altă răcoare
se încolăceşte în jurul trupului şi urcă precum iedera
căţărătoare pe şira spinării înspre gât spre faţă spre frunte
se strecoară sub pleoape îţi intră în pori şi în sânge în glas
îţi îngheaţă cuvăntul pe buze lumina pe gene
şi geme parcă a alb

Eugen Avram Te-as Intelege Din Priviri

Emeric Imre - Juramant

dragă Alter 10

m-am gândit

îmi fac un orar după care să nu te iubesc dimineaţa
never înainte de prânz
fiindcă la şapte ţi-e somn la opt îţi e lene abia la nouă e bine
dacă
doar dacă nu îţi e din cale afară de rău şi la zece

la zece eşti prins să vezi reluarea emisiunii lui badea
(pe care am să-l împuşc într-o zi fie vorba-ntre noi)
pe urmă e cald sau prea frig sau prea vineri
şi tu intri mereu în criză de timp

vezi tu dragul meu
un orar este cool mai mult decât necesar sau util

şi-aş putea să nu te iubesc după prânz niciodată
fiindcă sunt ore de vârf şi e trafic intens
aş risca să bruiez sau să-ţi blochez telencefalul
şi să-ţi mergă vorba prin burg că eşti dus
iremediabil cu pluta pe toate apele lumii de azi
şi de-apoi

şi apoi vin orele serii sunt meciuri şi filme pitici şi pisici
nu e loc nu e timp este noapte
tu eşti invizibil eu scriu despre fluturi
împletesc funigei şi miros a cafea şi sunt off
dar orarul după care nu te iubesc niciodată
e atât de grozav încât râde de noi

oglinzi distorsionante

vezi tu dragul meu nu ajunge să priveşti dacă nu vezi
şi nici să vezi nu ajunge dacă tu rătăceşti fără tine
în acel labirint de oglinzi
zilele nopţile timpul în sine nu poate fi strâns în pumnul tău revoltat
nici furat nici oprit
răsăritul de soare de azi nu-l mai poţi retrăi mâine
nici săptămâna ce vine sau peste un an

Taxi - Oamenii politici

dragă Alter 9

nu spune

noaptea de vară poate curge feirbinte peste mine
şi peste toate poveştile mele arse de dor şi de febră
de vocea pe care vreau şi nu vreau s-o aud
tot mai mult

nu spune

cuvintele spuse de tine au în ele o forţă ciudat de
ciudată când spui tot ce crezi că aş vrea să aud
şi ascult şi ascult şi-mi doresc să mă nasc încă o dată
femeie clepsidră cu inima dată drept gaj pentru primul sărut

nu spune

aş fi putut rătăci vieţi întregi fără să te-ntălnesc niciodată
şi-aş fi murit repetat fără febra hipnotica febră de a te fi cunoscut

Elvis Presley - can't help falling in love with you...in dedication to A...

dragă alter 8

patruzeci de grade la umbră şi nu te-am văzut de o sută de ani
nu mai ştiu să te văd nici măcar cu ochii închişi
când mă invadează furnici pişcătoare
şi tâmplele mele zvâcnesc pe ritmuri de tobe tribale
în nopţi nesfârşit de lipicioase şi dulci
mă zgârie toate aşternuturile şi în somn gravitez
ca un satelit în jurul zilei îndepărtate în care
voi şti ce culori au surâsul şi tăcerile liniştea şi neliniştea ta
fiindcă vezi tu am uitat să te uit

buline

ştiu

uneori liniştea prea adâncă nu te lasă să dormi

strângi pleoapele înciudat şi numeri

oi cai verzi pe pereţi substantive şi verbe greieri nebuni

ai număra orice şi oricât dar mai ales ai putea număra toate bulinele

de pe pijamaua mea somnoroasă mirosind a mere verzi şi a mine

♥♫ HOLOGRAF - Dimineata(Morning)♥♫

Lara Fabian - Je suis Malade

Lara Fabian Je t'aime Live In Concert

Prefix 990-Fara tine

Prefix 990 - Frunze-ngălbenite

PREFIX 032 "Picături"

Prefix 032 - Cantec pentru tine

stare

am amorţit în spatele măştii aşteptând un semn orice semn

de ziua mea sau o zi ca oricare alta de luni sau de joi cu soare sau ceaţă

cu nori şi de- o vreme am obosit să mă caut în tine ecou

mă dor schimbările tale pseudostările tale de dor

în care îmi spui că va veni primăvara din cupa unei magnolii

sau pui lumea la cale cu nerv şi cu patos încrâncenat ca şi cum

tu ai şti toate tainele lumii şi mor câte puţin cu fiecare trezire

din amorţeala aceasta bizară cu fiecare zâmbet mască grimasă

mă risipesc şi mai mor

zile

sunt zile în care-ai jura că nu e loc pentru ea
acolo adânc
şi tăcerile ei nu ţi-au spus niciodată nimic
nici ochii
nici felul în care-şi îndreptă şuviţa rebelă
a fost doar aşa
un joc de-a iubirea pe care îl vei uita negreşit
în următoarea secundă următorul minut
următoarea ta zi liberă sau într-o zi ca oricare alta
în care nu vei mai şti cine eşti şi de ce
iar hărţile palmelor tale vor fi şterse demult

o pisică neagră

în zilele în care culorile nu mă iubesc
nu vreau decât să mă ghemuiesc ca o pisică într-un colţ
gândindu-mă la viaţa mea ca la un film alb-negru
de pe vremea filmului mut
tragic şi comic sublim şi ridicol

plouă în mine
şi-mi promit repetat să mă las de ţigări şi de tine
de tot ce mă ţine departe de crisalida din care-am zburat

nu ştiu de ce

şi apoi în toate zilele astea îmi spun
"în următoarele şapte vieţi vreau să fiu o pisică neagră
să torc şi să uit toate culorile care nu mă iubesc"

n-avem timp să ne grăbim

trupul meu percepe iubirea ca pe o stare de veghe
în care mă arzi şi mă dori ca o rană dragul meu drag
îmi cresc aripi din umeri sunt toată un cântec abia murmurat de un nai
şi mă frâng la fiecare chemare a inimii tale deopotrivă aproape de iad şi de rai
fiindcă azi încăpem amândoi într-o singură lacrimă de înger bălai

simţi dragul meu cum curge fierbinte ca lava tăcerea din noi peste noi şi-i târziu
n-avem timp să ne pierdem să fugim n-avem timp şi murim repetat
cu fiecare secundă ce moare pe inima noastră ca un grăunte de dor neîmplinit
e atât de târziu dragul meu drag şi înainte de toate cu noi
n-avem timp să ne grăbim

odată

credeam că ne suntem fântâni şi că apele noastre
potolesc sete şi febră şi frica de noapte
de nopţile acelea albe şi reci în care simţi timpul
cum îţi curge pe tâmple
nopţile acelea în care frigul te înghite treptat
nopţile în care nimic nu se-ntâmplă

credeam că ne suntem fântâni şi oglinzile noastre curate
au în ele universul întreg
credeam că ne suntem aproape

cartea mea cu pisicuţe

Este mare zarvă, mare, în ograda moşilor, Atos latră iar pisoii, parcă miaună în cor.Orătăniile toate, parcă şi-au ieşit din fire şi zburătăcesc prin curte, în neştire.
-Cum aşa? Să văd Alina, vreau să stiu ce s-a -ntâmplat!
-Cred că zarva e iscată de-o fetiţă şi-un băiat!
-Doi copii, îi văd şi eu. S-a speriat de ei se pare, până chiar şi Amedeu şi s-a cocoţat săracul, pe un stâlp de telegraf.Nu se mişcă, nu clieşte, parcă ar fi împăiat.Iar fetiţa şi băiatul râd, mai că se prăpădesc şi cu bulgări de zăpadă, lovesc tot ce nimeresc.
-E vacanţă, dragă Bia şi pe Strada Nucului iar împieliţaţii aceia, sunt nepoţii moşului.
-Cei doi ţânci, fără de minte, nu-s mai mari decât oşchioapă dar, au răvăşit ograda, toată, toată.
-Ce noroc! Vine bunica să-i strunească pe nepoţi, sigur ea va face pace, pentru toţi.
*

-Iar e linişte şi noapte la căsuţa cea cochetă de pe Strada Nucului. Dorm nepoţii, dorm bunicii, dorm pisoii ghemotoace, numai Sheba şi pendulul mai sunt păzitori de pace.
Şi acum, dragă fetico, simţi?
-Miroase a poveste! Şi-aş mai vrea să spui Alina:"Înainte...că mai este"!

Roxette - I'm sorry (lyrics)

nu sunt

poţi să suni poţi să baţi să înjuri sau să strigi
să-mi aduci mariachi sau luna
am plecat
să mă tund sau să-mi las părul să crească
m-am mutat în Tibet sau la unul din poli
nu sunt
dar voi reveni ( dacă nu plouă) negreşit într-o joi
cu henna pe măini şi cu pielea albastră

dragă alter 7

mea culpa
sunt rea uneori îmi plouă şi-mi tună am draci
şi pitici îmi filează o lampă e drept
dar nu azi fiindcă azi sunt cuminte
deşi toate portocalele sunt amare şi văd în carouri şi
şi aş putea să jur că toate tramvaiele verzi pleacă şi vin
fără oprire în capul meu aproape pătrat
pătrăţos pâtrăţit dracu ştie

n-am chef să îmi spui despre rai despre iad
despre ieri despre azi sau despre sfârşitul din douămiidoişpe
alintă-mă azi şi promit am să îţi fac un copil cuminte ca mine
după gripa asta nasoală şi după (neapărat după)sfârşit

RObotzi.S01.Ep2.Defect

liniştea ta

n-are rost să întrebi n-are rost să răspunzi
să strângi pumnii cu ciudă să plângi
insomniacă şi rea noaptea ştie
eşti sărac prea sărac fără mine
şi nimeni nu-ţi spune încotro curge
liniştea ta

Vacanta Muzicala - Suntem pe mana unor nebuni (Live in Berestroika, 16.0...

Radu Pietreanu-Intre inger si drac O DATA-N VIATA.mpg

următoarea poveste

"următoarea poveste va fi neapărat una de capă şi spadă"
spuneam uneori şi rădeam
pe atunci credeam că înţelepciunea vine odată cu primele riduri
cu firele albe sau cu un tranvai demodat tras de cai
şi mai credeam că sub armura aproape perfectă
nu pătrunde nimic şi nimic nu va şterge zâmbetul meu vanitos
dar vezi tu azi vorbesc despre vreme
indiferent dacă acolo adânc sunt fluturi sau draci recunosc
a nins peste teatrul nostru de umbre e frig şi poveştile vechi sunt prea terne
prea vagi

un alt anotimp

un asemenea ger n-ai simţit niciodată
este frig mult prea frig pentru inima ta
ca o valentină de hârtie glasată şi speri
încă speri


odată cuvintele tale erau porumbei ieşind din joben
iepuraşul de paşte sau un bănuţ de argint pitit
după urechea mea stângă dar acum este frig şi te rog
nu-mi spune
nu-mi spune nimic
în urechile mele răsună doar un prelung ţiuit
şi apoi ai putea să păstrezi ceva
din toată această spoială pentru următoarea poveste
următoarea femeie un alt anotimp

Rush - Entre Nous (with lyrics)

Krezip - Don't Crush Me

Krezip - Sweet Goodbyes

acasă

zilele tale cu tine nu sunt tocmai uşoare
să mă iubeşti să nu mă iubeşti
să mă doreşti să nu mă doreşti

poţi să întrebi runele sau cărţile de tarot
stelele sau palma ta stângă
poţi să te cerţi privindu-te adânc în oglindă
sau pur şi simplu să fugi să te ascunzi
în lenea ta cu gust de melasă

eu îţi voi curge prin vene fierbinte tăcut
îţi voi fi boală şi leac blestem şi descânt
şi numai dragostea mea va însemna pentru tine
acasă

Marius Teicu - Scrie ... scrie ...

foame

în seara aceea uitasem

uitasem cu totul să-mi pun armura şi zalele
mantaua de ploaie ochelarii de cal şi zâmbetul meu înţepat
eram doar o băbuţă aproape cuminte cu gândul la fluturi
şi despicam firele funigeilor în patru în opt
cu migală
erau lipicioase şi degetele mele răbdătoare începuseră să tremure
de atâta-ncordare când ai apărut tu ca o ploaie după o secetă prelungită
şi ai împrăştiat toţi funigeii aceia îndelung răsfăţaţi

am râs amândoi am oftat şi am plâns sorbindu-ne cu nesaţ şi cu teamă
ne-am privit oglindiţi în copiii din noi şi -am rămas până azi
doi copii nesătui visându-ne fluturi

fata morgana

azi perdeaua de praf e mai densă
nisipul mai fierbinte vântul mai aprig
jumătate de om pe jumătate de iepure şchiop
rătăcind de mult prea mult timp pe alt drum
nu mai poţi să te-ntorci să vezi înainte nu ştii
te prefaci că trăieşti
zâmbeşti

impregnată în toate dorinţele tale perene
ea fata morgana îşi râde de tine