miercuri, 16 februarie 2011

următoarea poveste

"următoarea poveste va fi neapărat una de capă şi spadă"
spuneam uneori şi rădeam
pe atunci credeam că înţelepciunea vine odată cu primele riduri
cu firele albe sau cu un tranvai demodat tras de cai
şi mai credeam că sub armura aproape perfectă
nu pătrunde nimic şi nimic nu va şterge zâmbetul meu vanitos
dar vezi tu azi vorbesc despre vreme
indiferent dacă acolo adânc sunt fluturi sau draci recunosc
a nins peste teatrul nostru de umbre e frig şi poveştile vechi sunt prea terne
prea vagi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

Arhivă blog

Fotografia mea
Dublin, Irlanda, Ireland
Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.