cuminte

"stai cuminte şi taci”
după pietre mărunte se ascund umbre mici
fiţigăi le numeşte tata când aruncă momeala

cizme de şapte poşte pălărie de pai
undiţe cârlige mulinetă şi alte o mie de accesorii mărunte

„stai cuminte”
din piatră-n piatră râul e mai uşor de cuprins
soarele arde roca sub tălpile mele
sfârâie descântece

umbra mea răsturnată nu-mi aparţine
se maimuţăreşte face bezele îşi pune coarne
sau aripi râde de mine
se ascunde în soarele din oglindă
numai eu sunt cuminte şi nu ştiu deloc
cine a slobozit toţi fiţigăii prizonieri nici cine
a încâlcit firul acela lucios şi subţire din râu
stau cuminte

tata înghite cuvinte le mestecă pe îndelete dar
sub pălăria de pai ochii lui răbdători
sunt ochi de erete