în oraşul de la marginea lumii
trăieşte un uriaş cu un ochi mare
şi verde
despre el locuitorii vorbesc doar în şoaptă
cu teamă îl ştiu numai din auzite
„e uriaş” spun copiii
„ urât” cred femeile
„e hidos” despre el spun bărbaţii
dar uriaşul de la marginea lumii
stă ascuns în umbra pămîntului
de veghe să nu piară stelele
„de ce eşti singur şi trist’
l-a întrebat o stea într-o zi
„pentru că sunt altfel”
a murmurat uriaşul în vreme ce
ochiul lui cel mare şi verde
cu greu ascundea o lacrimă
miercuri, 20 mai 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Faceți căutări pe acest blog
prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând
Lista mea de bloguri
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Fane BulauAcum 9 ani
-
Padurea, in mainile noastreAcum 12 ani
-
-
Dieta proteinowa doktora DunkanaAcum 12 ani
-
-
0ani si 0zileAcum 13 ani
-
-
-
-
-
6.7. VerbulAcum 14 ani
-
Intr-un parc… pe o bancaAcum 15 ani
-
Noua ordine mondialaAcum 16 ani
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Persoane interesate
Arhivă blog
-
►
2015
(8)
- ► septembrie (1)
-
►
2013
(28)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(49)
- ► septembrie (3)
-
►
2010
(73)
- ► septembrie (1)
-
▼
2009
(23)
- ► septembrie (6)

- Alina Stasiuc
- Dublin, Irlanda, Ireland
- Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu