în fiecare dimineaţă la cinci urăsc alarma mobilului şi cocoşul de peste drum
numai şi numai datorită lor sunt atât de cu picioarele pe pământ şi cu capul în nori
întotdeauna în nori mă scutur de lene dar ea rămâne în mine mereu ca un dor de alint
sau de tine iar dorul de tine e întotdeauna cumplit şi n-am timp mă spăl şi de el arunc
hainele în grabă pe mine mă strâmb în oglindă oglinda din lift e mereu mai lucidă ca mine
şi-mi spune cam tot dar eu fug n-am timp să gândesc nici măcar cum te-aş iubi îndelung dimineaţa
cum ţi-aş intra în sânge şi-n vis ca un drog fix la cinci la cinci jumătate trec zilnic pe roşu
de două ori de o parte şi de alta a parcului urăsc semafoarele farmacia din colţ are coadă
se vor da insuline de-aici vine un haski nu ştiu al cui mă conduce pănă la poarta miniinfernului
cafeaua cea de toate dimineţile o beau împreună cu eva spun bancul zilei
apoi uit de toate chiar şi de tine
n-am timp
vineri, 5 noiembrie 2010
luni, 1 noiembrie 2010
să nu plouă
azi mă rog să nu plouă
treizeci şi opt cu doi cu patru treizeci si opt cu nouă
vecinul de jos ascultă manele
la maxim
termometrul e rece nu-mi aud gândurile dar
mă ghemuiesc în mine ca un copil în pântecul mamei
şi mă rog să nu plouă
să nu plouă azi când povestea noastră e încă
un desen pe asfalt şi gradele urcă
furnici pişcătoare-mi mărşăluiesc înspre tâmple
timpanele mele asudă manele şi scâncet
treizeci şi opt cu nouă treizeci şi nouă
cu unu' cu doi cu nouă
peretele tremură furnicile-l urcă manelele scheaună
sunt un desen pe asfalt şi
mă rog să nu plouă
treizeci şi opt cu doi cu patru treizeci si opt cu nouă
vecinul de jos ascultă manele
la maxim
termometrul e rece nu-mi aud gândurile dar
mă ghemuiesc în mine ca un copil în pântecul mamei
şi mă rog să nu plouă
să nu plouă azi când povestea noastră e încă
un desen pe asfalt şi gradele urcă
furnici pişcătoare-mi mărşăluiesc înspre tâmple
timpanele mele asudă manele şi scâncet
treizeci şi opt cu nouă treizeci şi nouă
cu unu' cu doi cu nouă
peretele tremură furnicile-l urcă manelele scheaună
sunt un desen pe asfalt şi
mă rog să nu plouă
miercuri, 27 octombrie 2010
boală carantinabilă gradul doi prognostic rezervat spre grav
toamna aceasta nebună ninge cu fluturi iar ochii
ochii aceia hipnotici te-nseamnă cu teamă
ţi-e frig
îţi impui să munceşti şi să uiţi dar te-ascunzi în cuvinte
te piteşti printre rânduri şi zaci
zaci
ceasornic bătrân inima nu ascultă cu fiecare nouă bătaie te pierzi
pierzi
înjuri răguşit adulmeci ca o felină flămândă durerea şi crezi că prin vene
îţi curge otravă te strânge-ncâperea n-ai aer ţi-e cald şi-ţi e frig
ning fluturi în tine toamna aceasta şi dulce şi cald îţi curge-n timpane
suspinul de care tu fugi
azi nu eşti don juan nu eşti nici casanova doar tremuri ca frunza şi arzi
ochii aceia hipnotici te-nseamnă cu teamă
ţi-e frig
îţi impui să munceşti şi să uiţi dar te-ascunzi în cuvinte
te piteşti printre rânduri şi zaci
zaci
ceasornic bătrân inima nu ascultă cu fiecare nouă bătaie te pierzi
pierzi
înjuri răguşit adulmeci ca o felină flămândă durerea şi crezi că prin vene
îţi curge otravă te strânge-ncâperea n-ai aer ţi-e cald şi-ţi e frig
ning fluturi în tine toamna aceasta şi dulce şi cald îţi curge-n timpane
suspinul de care tu fugi
azi nu eşti don juan nu eşti nici casanova doar tremuri ca frunza şi arzi
duminică, 24 octombrie 2010
fug
fug
cu sufletul în palme cobor zece etaje doar ca să mă pierd iar în strada cu mimi
îmi pun gene false şi zâmbet îmi spoiesc faţa dar adevârul e că reuşesc să fac toate astea
din ce în ce mai puţin
fug
şi aş putea să îţi spun ca mi-e bine că nu mi-e dor nu mă dori nu te vreau
că de ziua indepentenţei mele faţă de tine am sărbătorit cu o cană de vin
dar adevărul e că nu ţine şi aş fi vrut să îţi fiu prinzonieră
încă puţin
cu sufletul în palme cobor zece etaje doar ca să mă pierd iar în strada cu mimi
îmi pun gene false şi zâmbet îmi spoiesc faţa dar adevârul e că reuşesc să fac toate astea
din ce în ce mai puţin
fug
şi aş putea să îţi spun ca mi-e bine că nu mi-e dor nu mă dori nu te vreau
că de ziua indepentenţei mele faţă de tine am sărbătorit cu o cană de vin
dar adevărul e că nu ţine şi aş fi vrut să îţi fiu prinzonieră
încă puţin
sâmbătă, 23 octombrie 2010
Maciste
Strada mea nu are case, nici blocuri triste,
Doar turnuri robuste şi un erou pe nume Maciste.
E un erou cu laptop, o jumatate de spadă,
Păr negru vopsit, un zâmbet preafalnic şi o halebardă.
E tare Maciste cu al lui arsenal şi jumătatea de spadă!
El duce mereu, dar mereu, câte o cruciadă ,
De la care se întoarce spre turnuri în weekend colecţionând dimineţi,
Omoară prinţesa, salvează dragonul
Şi trăiesc amândoi fericiţi păn’ la adânci bătrâneţi.
Doar turnuri robuste şi un erou pe nume Maciste.
E un erou cu laptop, o jumatate de spadă,
Păr negru vopsit, un zâmbet preafalnic şi o halebardă.
E tare Maciste cu al lui arsenal şi jumătatea de spadă!
El duce mereu, dar mereu, câte o cruciadă ,
De la care se întoarce spre turnuri în weekend colecţionând dimineţi,
Omoară prinţesa, salvează dragonul
Şi trăiesc amândoi fericiţi păn’ la adânci bătrâneţi.
marți, 19 octombrie 2010
oi
oile nu vin ele nu stau să le numeri să le tunzi să le piepteni
sunt oi şi sub pleoape nu încape nimic decât chipul
subit vindecat
noptea e fadă şi rece ca o şopârlă nebună
şi-ţi tună şi-ţi plouă şi-ţi pasă
nu de ea nici de voi
ci de rolul neverosimil jucat
şi o iei mereu de la cap
sisific
strângi pumnii şi îţi şopeşti înciudat
" sunt doar oi"
sunt oi şi sub pleoape nu încape nimic decât chipul
subit vindecat
noptea e fadă şi rece ca o şopârlă nebună
şi-ţi tună şi-ţi plouă şi-ţi pasă
nu de ea nici de voi
ci de rolul neverosimil jucat
şi o iei mereu de la cap
sisific
strângi pumnii şi îţi şopeşti înciudat
" sunt doar oi"
luni, 18 octombrie 2010
următorul poem
îmi scot pielea şi scalpul să defilez cu ele pe umăr
ca si cum ar fi o haină de blană ultimul răcnet
pentru următorul poem
prizez cocaină zâmbesc psihedelic
îmi pun percing pe limbă
şi-n sfârc poate îmi tai o ureche sau
(oops asta-i vetust)
citesc depre crime şi-mi tatuez pe retină
un cap de mamut sau de faun
poate mă rad
învăţ să fiu claun
scriu" messengeric" şi înghit (musai)
o bombă cu ceas"să plouă cu mine"
să plouă nebun
ca si cum ar fi o haină de blană ultimul răcnet
pentru următorul poem
prizez cocaină zâmbesc psihedelic
îmi pun percing pe limbă
şi-n sfârc poate îmi tai o ureche sau
(oops asta-i vetust)
citesc depre crime şi-mi tatuez pe retină
un cap de mamut sau de faun
poate mă rad
învăţ să fiu claun
scriu" messengeric" şi înghit (musai)
o bombă cu ceas"să plouă cu mine"
să plouă nebun
vorbe: Mistral 1
vorbe: Mistral 1: "Mistral intră în camera sa furtunos, lăsând uşa în urma lui să se trântească.Se aruncă în patul aflat şi aşa în dezordine şi se lăsă pradă p..."
sâmbătă, 16 octombrie 2010
nimic despre toamnă

mă iubesc
doar de când tu mă iubeşti
şi ador felul în care numele meu
se preface-n alint pe buzele tale
şi mă face să freamăt
mă cunosc
doar de cănd tu te regăseşti în mine ecou
şi-mi eşti drog şi mi-e dor de braţele tale mereu
ca şi când dependenţa de tine ar fi
calea ieşirii din labirint
mă dor
foamea şi setea trezite în mine
ca şi cum dragostea ta ma născut de curănd
şi sunt un copil ce păşeşte cu teamă
uşor
tremurând
vineri, 15 octombrie 2010
joi, 14 octombrie 2010
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)