Maciste

Strada mea nu are case, nici blocuri triste,

Doar turnuri robuste şi un erou pe nume Maciste.

E un erou cu laptop, o jumatate de spadă,

Păr negru vopsit, un zâmbet preafalnic şi o halebardă.

E tare Maciste cu al lui arsenal şi jumătatea de spadă!

El duce mereu, dar mereu, câte o cruciadă ,

De la care se întoarce spre turnuri în weekend colecţionând dimineţi,

Omoară prinţesa, salvează dragonul

Şi trăiesc amândoi fericiţi păn’ la adânci bătrâneţi.