marți, 13 ianuarie 2015

efemeride

trebuie că undeva
în universul nemăsurat
viețuiesc uriași
pentru care stelele și planetele sunt
 mingi plutitoare
iar noi
cei care în viața de toate zilele
ne credem buricul pământului
nu suntem decât efemeride

ei se mișcă încet
mă gândesc
poate nici nu ne văd
sau dacă ne văd nu înțeleg ce-i cu toată vânzoleala
indivizilor foarte mărunți
care se nasc luptâ și mor în vreme ce ei
beau cafeaua de dimineață
sau strănută subit
sau suspină nostalgic
după precambrian


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

Arhivă blog

Fotografia mea
Dublin, Irlanda, Ireland
Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.