poate nicicând n-o să știu diferența dintre tomnă și tine
dintre discursul tău pentru o cameră goală
și dorul de ceva ca de mine
pentru care inventezi cele mai frumoase vorbe de-amor
și strigi în tine ca într-o cameră fără pereți
fără acoperișuri
doar cu ferestra aceea cu vederea spre umbră mereu
și te frângi înciutat și te faci dimineață deși știi
că eu doar nopțile bânui
sub pleopă
sub geană
fugară
într-o cameră ornată cu gânduri
Teodor Dume, entresto
Acum 3 săptămâni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu