frig

nu ştiu de ce holurile spitalelor sunt reci
întotdeauna reci şi răcoarea lor e atât de altfel decât orice altă răcoare
se încolăceşte în jurul trupului şi urcă precum iedera
căţărătoare pe şira spinării înspre gât spre faţă spre frunte
se strecoară sub pleoape îţi intră în pori şi în sânge în glas
îţi îngheaţă cuvăntul pe buze lumina pe gene
şi geme parcă a alb