duminică, 24 octombrie 2010

fug

fug
cu sufletul în palme cobor zece etaje doar ca să mă pierd iar în strada cu mimi
îmi pun gene false şi zâmbet îmi spoiesc faţa dar adevârul e că reuşesc să fac toate astea
din ce în ce mai puţin

fug
şi aş putea să îţi spun ca mi-e bine că nu mi-e dor nu mă dori nu te vreau
că de ziua indepentenţei mele faţă de tine am sărbătorit cu o cană de vin
dar adevărul e că nu ţine şi aş fi vrut să îţi fiu prinzonieră
încă puţin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

Arhivă blog

Fotografia mea
Dublin, Irlanda, Ireland
Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.