nu plec
mă joc de-a frunza
şi pământul ispititor mă cheamă
e toamnă
nu plâng
m-a ruginit amiaza
şi discul soarelui mă-nseamnă
cu teamă
nu tac
mi-a obosit cuvântul
şi vocea mea e-ntemniţată
în raclă
nu dorm
îmi odihnesc privirea
şi întunericul mă-mbracă
parcă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu