Oglinda Celtică Capitolul 24

 

Capitolul 24 O altă aritmetică a febrei 



Anemo și Remi se priviră preț de câteva secunde nedumeriţi. Încă de la poposirea lor în acest timp, în acest fort realitatea nu inceta să -i surprindă. 

—Cine poate fi atât de târziu? întrebă Anemo în timp ce îl așeza pe Sirocco deja adormit în culcuşul lui de pe prici.

—Ceva nu e bine Anemo ! Am ...cum să îți spun ?  

Remi se apropie ca atrasă de un magnet de ușa masivă din lemn de stejar și trase zăvorul  deschizând larg ușa. 

—Am senzația de deja vu continuă ea .

În pragul ușii, îmbrăcată doar într-o cămașă de in și un şal de lână ruginiu, Aveline plângea în hohote tremurând de frig sau poate din cauza tensiunii la care era supusă.  Torţa din mâna ei tremura și ea generând un joc de lumini unduitoare . 

—Sora mea arde ca focul ! Spuse printre hohote Eithne.  Arde și doarme . Nu o putem trezi , deloc. Pruncul ei e flămând și plânge...Veniți! 

Remi o cuprinse pe fata de doar doisprezece ani încercând să o liniștească.  

—Sigur că venim , draga mea ! Încearcă să te liniștești,  suntem alături de tine ! 

Apoi se întoarse spre ai ei. 

—Eol,  crezi că te descurci pentru câteva ore să rămâi cu Sirocco? Anemo va lua zgarda celor două ceruri cu el...știi tu de ce. 

—Agent 003.5 la datorie! răspunse Eol fără alte adăugiri . 

— Mistral s-ar putea să am o misiune pentru tine de asemenea ! Cred că abia acum visele mele cu Maria Treben capătă un sens dar...o să-ți spun pe parcurs care e rolul tău.

—Ma chérie tu știi că te poți baza pe mine dar spune-mi...ce fel de dejavu? Te gândești cumva la Egipt și la motanul acela care semăna cu mine ? 

Anemo puse o pelerină pe umerii lui Remi și o luă de mână pentru a porni împreună spre casa lui Ri. Avea și el presimțirile lui iar cuvintele care sugerau febră îl duceau instant cu gândul la Egipt și la toate acele episoade febrile și mistice al căror martor a fost.

—Va fi bine ,Aveline! Vreau să fii o fată curajoasă și să nu mai plângi.  Boo și micuțul Cian au nevoie de tine puternică. 

Fața scăldată în lacrimi a fetei era îmbujorată și cârlionți din părul ei blond se lipiseră de ea.Pe frunte i se formaseră bomboane care curgeau amestecându-se cu lacrimile. Părea ea însăși afectată de febră. Remi îi așeză o mână pe frunte, din mers, fiindcă nu aveau timp de pierdut.

—Arzi și tu draga mea ! Sprijină-te de mine . 

Remi și Anemo schimbară din nou, o privire rapidă  încărcată de îngrijorare dar și de determinare.

—Să grăbim pasul ! Până la urmă pot fi iar El-Beyda! Febra nu va răpi pe nimeni atât timp cât eu mai am un cuvânt de spus ! Mai adăugă Remi și porni prin noaptea fortului , prin noroiul rece ,cleios care părea că are o voinţă a lui și vrea să îi încetinească. 

Câţiva corbi croncănitori așezați strategic pe palisade păreau că îi spionează. 

Mistral, care înainta cu greu prin noroi îi scană rapid cu privirea lui verde și fără nicio introducere îi întrebă sfidător:

—Voi nu aveți altceva de făcut? Aici nu curge sânge! Trebuia să plecați la război!  Nu asteptaţi leşuri ! Hâş de aici ! Sau vreți să vă mănânc?

—Nu suntem doar noi! răspunse unul din corbi.Mai sunt și lupii , dau tãrcoale fortului . Eu zic că simt ei, ceva ...nu-i așa motanule Mau ?

—Sunteți niște cioclii ordinari dar noi o avem pe ea ! mai spuse Mistral arătând inspre Remi. Nu aveți nicio șansă!

***

 Interiorul casei lui Ri părea acum mai întunecat decât la prânz. Vatra ardea mocnit sporind stratul de fum imbăcsit . Micuțul Cian scâncea în leagănul lui de scoruș plasat în imediata apropiere a priciului pe care zăcea Eithne inconștientă, arzând de febră . 

—Oh, Shehrazad, cât aș vrea să fii aici ! șopti Remi. Cu calmul și înțelepciunea ta...

Avem nevoie de alt spațiu Aveline. Aveți voi un spital...ce zic eu spital, tu nu cunoști termenul...Aveți un loc mai aerisit în care se tratează bolnavii ? 

Pieptul lui Eithne se ridica sacadat ca și cum femeia ducea o luptă fizică foarte solicitantă și frânturi de cuvinte neinteligibile erau rostite ca un descântec sau blestem ,ca o incantaṭie, de buzele ei, arse de febră .

Aveline o privi pe Remi încercând să descifreze dincolo de cuvinte, de pe fața acesteia gravitatea situației și răspunse cu jumătate de glas.

—Avem ...un loc pentru bolnavi dar , au plecat toți druizii , vracii, cine s-o smulgă din ghiarele focului lăuntric ? 

Anemo facu un pas să ridice trupul febril al tinerei femei dar chiar atuci de parcă ar fi presimțit ceva, Boo se mișcă in somn, pe priciul ei și începu să vorbească în somn.

—Mama ? Ești tu, te-ai intors la noi ? 

Aveline la auzul surioarei sale își duse instinctiv mâna la gură plină de uimire.

—Părinții noștri s-au dus de un an...De ce să apară în visul lui Boo tocmai acum ? 

—Este doar un vis , Aveline! Tu acum trebuie să ne ghidezi cu făclia ta spre Tech Othrusa ( casa bolnavilor)  . incercă să o liniștească Anemo ridicând în brațele sale pe Eithne.     Ești pregătită Remi ? Vom merge în aceast spital arhaic și totul va fi bine ! Tu nu ești doar Remi Storm, autoarea care a spus lumii intregi despre puterea de neegalat a femeilor care nu se dresează, tu ești de asemenea El-Beyda și ai îndeplinit cu succes rolul de Morrigan !

—Da, sunt El-Beyda,  uriașă a preotesei lui Bastet,  nu mă tem  , Anemo. Dar se intrevede o altă arirmetică a febrei și vom avea nevoie de ...un "sobor " de pisici ? Ca spui Mistral? Cred că e timpul să ceri sprijinul iubitei tale Arr .

—Biensur ma chérie! Bănuiesc că te gândești la ritualul acela din Egipt ...Iți vei pune din nou zgarda , Remi ? ...Mai bine lasă,  nu-mi răspunde.  Luați-o înainte eu plec după Arr și în căutarea "soborului" vostru  ! 





# 🏠 Spitalul Celtic: „Tech Othrusa” (Casa Bolnavilor)




În vechea societate irlandeză, sistemul medical era reglementat prin **Legile Brehon**, iar conceptul de spital sau casă dedicată bolnavilor era extrem de bine definit și obligatoriu pentru fiecare comunitate/fort:




* **Denumire:** Structura se numea **Tech Othrusa** (literal, „casa întreținerii bolnavilor”) sau, în anumite contexte de adăpost public, **bruden**.


* **Arhitectura și Reguli de igienă:** Conform legii, spitalul trebuia să aibă obligatoriu **patru uși** deschise pentru a asigura o ventilație permanentă și curățarea aerului. De asemenea, trebuia să fie construit în apropierea unui **pârâu sau izvor de apă curgătoare** pentru igienă și prepararea infuziilor.


* **Legea Liniștii Absolute:** În jurul acestei clădiri erau strict interzise zgomotele, certurile, jocurile și chiar lătratul câinilor, pentru a nu perturba odihna pacienților.


* **Sistemul „Othrus” (Sick Maintenance):** Comunitatea sau persoana responsabilă de îmbolnăvirea cuiva trebuia să asigure prin lege cazarea în acest spital, hrana adecvată și plata medicului (*liaigh* sau *leech*).




#### 🔗 Potențial narativ pentru Volumul 4:


Deoarece războinicii și implicit **medicul principal al fortului au plecat la chemarea reginei Medb**, acest *flesch al bolnavilor* rămâne nesupravegheat exact când izbucnește epidemia de tuse. Regulile celtice de izolare/carantină existau ca structură, dar lipsa specialiștilor forțează „vânturile” și societatea de umbre a pisicilor să preia controlul spitalului.








 

Comentarii