poate că mereu ai avut boală pe scorpii
pe care care nu le-ai mirosit până
când ti-au tras-o
ca unui bleg
fiindcă în cazul ăsta poetul
era tot un bărbat
care nu căuta femeia ci
o scorpie unduitoare
cu buze roșii ca sângele
ca păcatul
primordial
o scorpie să te fumeze cu prima cafea
până la capăt
până unghiile încep să îi miroasă
a rug
în vreme ce femeia
era poezie
fără să o scrii tu
cu sufletul ei nud
și zălud
în toate dorurile
nemuritor
Comentarii
Trimiteți un comentariu