Capitolul 1
Nici pisicile nu se dresează
Dimineața zilei de 22 iunie nu era una tocmai obișnuită pentru Casa Vânturilor și nicidecum una liniștită. Anemo coborî din dormitor buimac, ciufulit și la o oră neobișnuit de matinală pentru un scriitor care scrie mai ales noaptea. Prima pe listă era cafeaua cea de toate zilele, cu sare roz și frișcă, dar când, în drumul lui spre presou, trecu în revistă bucătăria, observă că lângă cele două boluri ale pisoilor lui erau acum aliniate trei animăluțe, nu două. Lângă Mistral și Sirocco era acum o pisică albă, Angora Turcească (probabil), cu niște ochi albaștri.
— Ești tot aici, pisicuțo? Îmi pare rău pentru tine, dar promit să-ți găsesc familia. Hai să-ți fac o poză! Precis că ai tăi te caută! spuse el, apoi, luându-și telefonul, se adresă motanilor, dând din mâna rămasă liberă ca și cum ar fi dirijat circulația. Hai, băieți, lăsați-mă să-i fac o poză „Ducesei”, s-o pun pe grupuri... poate îi găsim familia.
— Quel idiot! bombăni Mistral. Normal că familia ei o caută! Mama ei a sunat toată noaptea, dar uită-te și tu, cum ar putea răspunde? Miau? „Ducesa”, cum îi spui tu, nu e o mâță de rând, e Remi Storm, prostule!
— Lasă, Mistral, mai bine că nu știe, mieună timid pisica albă. Voi trebuie să mă ajutați să revin în formă umană și gata, toate problemele se rezolvă.Anemo reuși să-i facă noii venite o poză, și încă una, și încă una...
— Hai că exagerezi acuma, nouă nu ne-ai făcut atâtea poze. Ce, eu și puștiulică nu suntem fotogenici?
— Lasă-l în pace, Mistral, sau mai bine ține-l ocupat până îmi obțin bobul de cafea! Am citit toată noaptea, îmi pică ochii în gură! chițăi Eol, furișându-se pe la spatele „fotografului”. Măcar dacă ar pleca de acasă, cumva trebuie să mă ajutați să caut pe internet, n-o putem lăsa așa pe domnișoara Remi.
— Da de ce? Remi, do-dom’şoara Remi nu îți place să fii pisică? întrebă Sirocco. Rămâi cu noi aici, în Casa Vânturilor, și Anemo îți găsește și ție un nume frumos de vânt... așa cum ne-a găsit și nouă.
— Ea nu are nevoie, Sirocco, ai uitat că ea e Storm (furtună)
.Dinspre curte, Fleur intră ca la ea acasă, aducând un bol nou pentru pisica albă.
— Știam eu că v-ați trezit! Bună dimineața, lume! Ce frumoasă e pisicuța!
— Ești aici, moțato? La 12:00 ar trebui să avem o întâlnire cu copiii la biblioteca din Blanch. Mai vii sau evadezi și tu ca Remi? ținu neapărat Anemo să-i amintească fetiței, apoi bombăni mai mult ca pentru sine: Să plece așa, fără să spună la nimeni, fără să salute... Hai să o sun totuși. Îmi promisese că mă scoate la film deseară că, na, femeile astea care nu se dresează își permit să inițieze chiar ele...
În momentul în care Anemo își duse propriul telefon la ureche, apelând-o pe prietena lui din copilărie, din sufragerie se auzi:
„Lleva, llévame en tu bicicleta, Óyeme, Carlos, llévame en tu bicicleta, Quiero que recorramos juntos...”
— Ce caută Shakira la tine în living, domnule Anemo?
— Remi, ești aici? Remi...De pe fotoliu, poșeta minusculă a scriitoarei, o pereche de ochelari de soare și telefonul acesteia păreau că râd de toți cei din casă.
— Și-a lăsat toate astea aici?Ușa de la intrare intră atunci în joc, etalând soneria stridentă. Fără a sta pe gânduri, crezând probabil că Remi s-a întors după lucruri, Fleur deschise imediat. Dar în prag era cineva la care nimeni nu s-ar fi gândit.
— Anemo, domnule Anemo... te caută un trenci... "
* *
Cred că viața a vrut să-mi dea peste nas " gândea Remi ghemuita pe pervazul ferestrei din living. Nu m-am putut abține și mi-am pus la gât primul zorzon găsit în iarbă...nu știu ce o fi fost în capul meu, parcă am fost hipnotizată de zgarda asta care , categoric, nu e o replică ! Cum Doamne iartă-mă m-am transformat în pisică și mai ales cum știu să sar și să torc? Cum mă înțeleg cu blănoșii casei ?"
—Săracul Eol...bine ca nu l-am mâncat!
—Mie îmi spui ? Când m-am văzut în ghearele tale, era să mor de infarct . Cine mai făcea muncă de cercetare acum pentru tine? Sirocco?
Eol avea suficient camuflaj în blana noii locatare a casei iar după spaima primei întâlniri lucrurile s-au așezat și era chiar confortabil să poarte discuții cu o persoană atât de inteligentă și de citită precum domnișoara Storm doar că prietenia lor năștea gelozii în motanul cel negru.
—Șș să auzim ce vorbește Anemo cu domnul Trenci ! șopti Mistral. Moțata nu se dezminte, a mai făcut un botez . A zis că îl cheamă Daniel Frost, e detectiv .
—Am auzit,..
mama m-a declarat dispărută! suspină pisică albă.
—Aiuritul nostru a crezut că detectivu' lu 'pește a venit fiindcă a postat el pe rețelele de socializare că a găsit o pisică albă. Îți dai seama câtă naivitate are omul ăsta?
—Nu fii răutăcios Mistral !
—Ce răutăcios...tu nu vezi că ăsta îl imită pe Columbo ?
—Ce e un columbo ? Co-lum-bo, columbofil...un porumbel de-al lui Noel ? Eu m-am împrietenit cu unul , îl cheamă Gogò. Taare deștept e ăsta, a văzut de toate...
—Ca de obicei piciule ești pe lângă...Columbo era un locotenent dintr-un serial polițist de pe vremuri. La domnul trenci nici nu trebuie să te uiți de două ori că se vede de la o poștă că are cam aceleași pasiuni ca și al nostru...scriitor de romane polițiste. Merg să mai trag cu urechea , dacă aduce vorba în treacăt de nevastă-sa ...leșin.
Remi începu să râdă reținut.
—Până la urmă viața de pisică nu e rea, de unde știți voi despre Columbo ? Cred că era la modă pe vremea bunicii mele ...Anemo se uită la filme de genul ăsta?
—Ai ghicit ! dacă Anemo urmărește Columbo pentru inspirație...vizionăm și noi răspunse Eol urmărindu-l pe Mistral care simula un leșin la "granița "dintre hol și living.
—Asta înseamnă că domnul Trenci vorbește despre soție? ...Hai băieți că mă faceți să râd cu toată supărarea mea.Mai bine hai să mă ajutați să-mi scot colierul...zgarda asta blestemată, poate așa mă transform la loc .
Remi sări de pe pervaz pe mocheta pufoasă a încăperii lăsându-se înconjurată de cele trei " vânturi " mai pricepute în chestii feline decât ea care abia" aterizase" ...în această nouă dimensiune.
—Stai, stai așa...încă puțin, blănița ta superbă nu mă ajută deloc !
—Mon chery oare te superi dacă...dacă îi dau o mână, pardon , o limbă de ajutor lui Eol ?
—Da, Remi , do-dom’şoara Remi, lasă-l pe Mistral să îți netezească blănița, e expert în asta !
—Adică să mă lingi pe gât? ...Dă-i drumul, nu sunt o fiṭoasă , băieți! Vi se pare că seamăn cu Daisy Queen?
Mistral uitănd aproape complet de discuția umanilor din bucătărie, începu a linge și a "dresa" firele lungi de Angora ale celei care afirma sus și tare că femeile nu se dresează. În urma acestei operațiuni meticuloase Eol cu binecunoscuta lui îndemânare reuși să deschidă zgarda lăsând-o să alunece pe mochetă.
Toți patru își ținură respirația cam 20 de secunde și pentru că nu se întâmpla nimic ,absolut nimic din ce credeau ei că ar fi logic și normal să se întâmple, pentru că Remi rămase în continuare o felină rămaseră prăbușiṭi la podea ca niște baloane dezumflate.
—Probabil am pierdut momentul...hai băieți că îi dăm noi de capăt, până la urmă viața cu voi poate fi o aventură și o vacanță de la tot iureșul în care eram prinsă.
Comentarii
Trimiteți un comentariu