Introducere
Dacă asculți cu atenție, dincolo de zumzetul adormit al autostrăzii care curge ca un râu nevăzut pe la marginea cartierului, vei auzi liniștea din Littlepace. Este o liniște cuminte, care miroase a iarbă tăiată și a ploaie de după-amiază. Dar dacă cotești pe lângă casele vopsite în culori de pământ și mergi paralel cu Hunters Run, vei ajunge pe o stradă unde umbrele par să aibă propria lor viață.
Bine ai venit pe Ether Drive.
La numărul 3, într-o casă solidă din cărămidă maronie, locuiește un om care trăiește mai mult în cărțile sale decât în propria sufragerie. Numele lui este Anemo Gale. Anemo este un scriitor de romane polițiste dar ,este atât de distrat, încât uneori își caută ochelarii în timp ce îi are așezați pe nas.
— Unde o fi dispărut intriga? oftează el adesea, uitându-se lung în frigiderul pe care l-a lăsat, desigur, deschis.Ceea ce Anemo nu știe este că „intriga” poveștilor sale nu e pierdută. Ea se plimbă chiar sub nasul lui, pe patru lăbuțe de catifea sau pe burtică, prin praful de sub bibliotecă.
În această casă, vântul nu doar bate la fereastră; el are nume și personalitate. Este Mistral, motanul negru și lucios care se crede un prinț rătăcit de pe bulevardele Parisului. Este Sirocco, pisoiul roșcat care a aterizat în această lume ca o mică furtună de nisip, fără să știe încă ce înseamnă „ieri” sau de ce oamenii folosesc furculița în loc de gheruțe.
Și, mai ales, este Eol.
Eol nu este zeul vânturilor , cum ați fi tentați să credeți deși numele său așa spune. El este un șoricel de bibliotecă, un mic savant care poartă cu mândrie ochelarii „pierduți” ai lui Anemo sau mai bine zis se folosește de mulțimea de ochelari pe care scriitorul nostru o are împrăștiată prin toată casa ( pentru cineva din afară ar putea parea o pepinieră sau o crescătorie de ochelari) El este cel care stă de veghe între rândurile de enciclopedii, gata să explice fiecărei firimituri de ce lumea este atât de complicată.
Pe Ether Drive, vânătoarea este o artă discretă. Aici, vânătorul și prada nu se întâlnesc niciodată pentru a se certa, ci pentru a dezlega mistere. Căci, vedeți voi, în casa din cărămidă maronie, cele mai mari aventuri încep atunci când Anemo Gale pune, din greșeală, sare în loc de zahăr în cafeaua de dimineață.
— Sirocco, fii atent! șoptește Eol din spatele unui volum gros de istorie. Povestea începe. Este un moment istoric !
Sirocco se oprește din fugărit o scamă, cu urechile ciulite:
— Is -ce? E ceva care se joacă cu mine?
Eol își potrivește lentila în spatele căreia s-a așezat strategic și zâmbește:
— Istoric micuțule, înseamnă ceva care urmează să se întâmple chiar acum, în clipa aceasta. Ceva care va rămâne certificatul de naștere al cronicilor noastre.Prima pagină a unei cărți care acum se scrie.
Misterul Lingurii de Argint
Liniștea dimineții pe Ether Drive era întreruptă doar de torsul ritmic al autostrăzii de la orizont și de sunetul metalic al unei lingurițe care se lovea de o cană de porțelan. Anemo Gale stătea în picioare, în bucătăria sa cu miros de hârtie veche, și privea fix în dulapul cu tacâmuri.
— Este o dispariție inexplicabilă! exclamă el, lăsând să cadă o cutie de ceai.
Sirocco, ghemul roșcat de energie, se rostogoli de sub masă, crezând că „dis-pa-ri-ția” este un nou tip de minge.
— Unde e? O prind eu! miorlăi el, atacând un ciucure de la covor.
Deasupra, pe frigiderul maro, Mistral își curăța o lăbuță neagră cu o mișcare lentă, de modistă pariziană.
Eol, care privea totul prin lentila sa magică de la adăpostul unui suport de șervețele, simți că trebuie să intervină. Sirocco se uita la el cu ochi mari, de chihlimbar, așteptând traducerea. — Sirocco, fii atent, șopti șoricelul. Anemo a spus că este o dispariție. Asta înseamnă că un lucru care era aici, acum nu mai este. Ca atunci când crezi că mai ai o bobiță de mâncare în castron, dar ai mâncat-o deja. Sirocco dădu trist din coadă: — Oh... dispariția e rea. Vreau lingura înapoi acum! — Și Mistral a spus că Anemo este dramatic, continuă Eol, ignorând pufnitul motanului negru. Dramatic înseamnă că cineva face o scenă mare dintr-un lucru mic. Ca atunci când Mistral se preface că leșină pentru că a găsit un fir de praf pe perna lui de mătase. Anemo Gale nu îi auzea. El căuta deja sub frigider, lăsând ușa acestuia larg deschisă. — Dacă nu găsesc lingura de amestecat, nu pot termina capitolul despre „Hoțul de Umbre”! Fără ea, nu am inspirație! Sirocco încremeni. — Eol... ce e aia in-spi-ra-ție? E ceva ce se fură? Cine e Hoțul de Umbre? E aici?
_ Șșș, făcu șoricelul, inspirație înseamnă să ai idei care te ajută să creezi. Să nu deranjam creatorul !
*
Anemo Gale se târa pe burtă prin bucătărie, cu un genunchi pe gresia rece și o lanternă mică în mână.
— Nu se poate! strigă el, în timp ce lumina lanternei dansa pe pereții de cărămidă. Lingura de lemn de la mătușa Agatha a dispărut fără urmă! Este o sustragere misterioasă!
Sirocco, puiul roșcat, se afla la doi centimetri de nasul lui Anemo, încercând să vâneze raza lanternei.
— Sus-tra-ce? miorlăi el, sărind peste degetele scriitorului. E ceva ce fuge repede? E un șoarece roșu?
Eol, cocoțat pe marginea cutiei de biscuiți, își potrivi ochelarii cu o lăbuță minusculă. Simți că e momentul să facă lumină în mintea micului pui.
— Nu, Sirocco. O sustragere înseamnă că cineva a luat ceva ce nu-i aparține, pe furiș. Ca atunci când tu ai „sustras” pantoful stâng al lui Anemo și l-ai dus în coșul de rufe.
Mistral, așezat pe blatul de granit ca un sfinx de porțelan negru, căscă plictisit, arătându-și colții albi și perfecți.
— O, te rog Anemo, până la urmă lingura ta de argint edin lemn? Această căutare este absolut ineficientă. Te târăști ca un melc fără busolă.
Sirocco se opri din vânat lumina și se uită la Eol, cu ochii rotunzi:
— In-e-fi-ce? E o boală? O să-mi cadă mustățile?
Eol oftă, amuzat de teama puiului:
— Nu, micuțule. Ineficient înseamnă că cineva muncește mult, dar nu obține niciun rezultat. Ca atunci când tu încerci să prinzi propria coadă timp de o oră, dar ea se învârte mereu odată cu tine.
— Atunci... spuse Sirocco, punându-și botișorul la pământ, trebuie să fiu eficient! Trebuie să găsesc lingura asta ...ieri ?
Puiul roșcat își băgă capul sub frigiderul deschis, acolo unde zgomotul autostrăzii de afară se auzea ca un mormăit de balaur. Acolo, în întuneric, văzu ceva lung și maroniu.
— Am găsit-o! Am găsit sus-tra-cea!
Dar când trase cu gheruțele de obiectul misterios, nu ieși la lumină lingura, ci un vechi creion albastru, ros la capăt. Anemo Gale scoase un oftat deznădăjduit.
— Ăla e creionul cu care am scris „Misterul de la Littlepace”! Dar lingura... unde e lingura?
Mistral își mișcă o singură mustață, privind spre fereastra care dădea spre Hunters Run.
— Poate că „vânătorul” nostru a uitat că a folosit lingura pe post de sabie aseară, când mima duelul din Capitolul 4, miorlăi el cu subînțeles.
Pe Ether Drive, aerul era greu de mister (sau poate era doar praful de pe enciclopediile lui Anemo). Mistral, filfizonul casei, se plictisise să-l vadă pe Anemo Gale mergând în patru labe pe gresie. Cu o mișcare de balerină de la Operă, motanul negru își întinse o lăbuță impecabilă și dădu jos de pe marginea bibliotecii o carte groasă.
Buf! Cartea căzu chiar lângă botișorul lui Sirocco.
— Hop ! miorlăi Mistral, prefăcându-se că a fost un accident. Ce incident nefericit!
Sirocco sări ca ars, cu blana roșcată zbârlită de parcă s-ar fi curentat la autostradă.
— In-ci-dent? strigă el. E un monstru care cade de sus? E periculos? E moale?
Eol, care monitoriza totul prin lentila sa magică, coborî rapid pe un fir de ață de la nivelul raftului „Istoria Vânturilor”.
— Liniștește-te, Sirocco! Un incident este doar o întâmplare neașteptată, de obicei ceva mic care strică planurile. Ca atunci când Anemo varsă ceaiul pe manuscris. Nu e un monstru, e doar Mistral care încearcă să fie util fără să recunoască.
Sirocco se uită la cartea căzută. Din paginile ei ieșea la iveală ceva lung, din lemn lustruit.
— Eol! Uite! Coada monstrului!
— Nu e o coadă, micuțule, spuse Eol zâmbind. Este chiar „arma crimei”. Anemo a folosit lingura de lemn pe post de semn de carte.
Anemo Gale auzi bufnetul și se apropie, ștergându-și praful de pe genunchi.
— Incredibil! exclamă el, ridicând lingura. Era aici, în „Ghidul Detectivului”! Ce coincidență bizară!
Sirocco clipi des, uitându-se de la lingură la Eol.
— Co-in-ci-den-ță? Asta e sora incidentului?
Eol își potrivi ochelarii:
— Aproape, Sirocco. O coincidență este atunci când două lucruri se întâmplă în același timp fără să fi fost plănuite. Anemo crede că lingura a ajuns acolo prin magie, dar noi știm că el a pus-o acolo aseară, când se gândea la hoțul din poveste și a uitat că lingura nu e un creion.
Mistral pufni, privind spre fereastra care dădea spre Hunters Run.
— Banal, miorlăi el. Acum că am rezolvat această criză de bucătărie, putem să ne concentrăm pe ceva cu adevărat sofisticat? Cum ar fi... cina mea?
Eol simți că trebuie să intervină, văzând privirea pierdută a lui Sirocco:
— O criză, micuțule, este un moment foarte greu sau o încurcătură mare. Iar sofisticat înseamnă ceva ales, deosebit, așa cum crede Mistral că este mâncarea lui din
Comentarii
Trimiteți un comentariu