joi, 13 februarie 2014

Alicronia

nu îți cer nici măcar să m-asculți

e una din discuțiile acelea la o cană de apă
cu un analgezic și un antigripal
discuții în care de regulă febra are primul cuvânt
și are dreptate
gravităm
cum fluturii de noapte în jurul luminii de veghe
cum planetele
dac-ar fi fost după mine aș fi ales să fiu o planetă mai sofisticată
(cum era planeta aceea hotel din ”al cincelea element”)
ha
n-a fost să fie
majoritatea speciilor în prag de extincție au strigat
”hei crazy oprește noi coborâm”
și-au plecat
au rămas numai caii când roșii când verzi frumos înșirați pe pereți
în living în baie în camera mea
în oglindă
mă privesc adânc și îmi spun
”sunt rea
de astăzi voi fi sau poate
 de mâine
de anul ce vine voi reuși să spun nu
și voi fi neiertătoare cu toți sau aproape
cu febra”

apoi pun de cafea




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

Arhivă blog

Fotografia mea
Dublin, Irlanda, Ireland
Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.