uneori
pe muchia aceea subţire dintre somn şi trezire
îmi pare că simt
paşii tăi fără urme şi îmi vine să-ţi strig
nu păşi temător
nu-ţi strânge pleoapele la răscruce de vânturi
nu privi cu mânie
mai ştii
eu aveam doar un as totdeauna
în vreme ce tu deschideai evantai careul de dame
eu tăceam toată zbaterea mea
tu răsuceai vorbe goale
şi ţeseam amândoi fantezii despre lumi
departe de toţi demonii tăi de îngrădirile mele
mai ştii
am promis să nu te lipsesc de paharul nostru de vorbă
să nu mă ascund să nu fug să nu tac
de dorul tău să nu mor repetat ci să-ţi ţes o poveste
spre seară
azi
vântul aduce miros de pământ de curând semănat
de soare cu miere magnolii în floare
eu împletesc funigei şi mă rog pentru Heathcliff
şi sufletul lui zbuciumat „La răscruce de vânturi”
UN TEST … DEMENȚIAL: TEST PENTRU DEMENTA
Acum o zi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu