lume nouă

-Dacă a ieşit în curte, toată gaşca de blănoşi (şi cum ştii tu dragă Bia, toţi pisoii-s curioşi) are şansa-acum să vadă tot ce mai au prin ogradă, moşul nostru şi-a lui babă.
-Ce mai au?
-Priveşte-aici!
-În afară de pisici? Văd un câine alb, lăţos, nici urât, nici prea frumos ce, nu-i fie de deochi, parcă nici nu are ochi.
-Are ochi, sigur că are. Câinele, pe nume Atos, e un paznic credincios. Foarte-atent, cu multă minte, el cunoaşte dinainte, omul neprietenos.
-Atos spui? Să vezi Alina, chiar acum, alba Simina îl miroase pe lăţos.
-Îl miroase? Nu se teme?
-Nu se teme, iar lăţosul, curios şi el pesemne, nu o latră, nu o muşcă, nici nu mârăie măcar.
-Un dulău şi o pisică să se-ngăduie... mai rar!
-Şi-ncă asta nu e tot, foarte-aproape, bot în bot, cei doi par să se-nţeleagă.N-ai să vezi în lumea-ntregă o aşa prietenie!
-Nu se ştie... Ce mai vezi?
-Păi, sunt de toate, să număr pe săturate. Două raţe, labe scurte care măcăie prin curte se tot plimbă curtea toată, parcă-ar fi la promenadă.Şi-un răţoi, ce mai răţoi! Are penele vâlvoi, parcă-acum s-a speriat, de vreun tren accelerat.Mai văd nişte găinuşe, sunt vreo cinci, ba nu, sunt şase: două albe, una neargră şi-ncă trei împestriţate şi moţate.Toate stau lângă cocoş, pintenat şi colorat, ţanţoş ca un împărat.Iar Kitt, liniştitul Kitt, nu ştiu cum, s-a nimerit dar, e-acum între găini, gură cască, nemişcat, parcă prins în rădăcini. Ascultă şi nu-nţelege, nici un bob de cotcodac însă... nu e speriat.
-Cum să fie speriat? El e un pisoi deştept. Studiază permanent, se-ntămplă, cum se face, cum se poate înţelege cu ceilalţi locuitori din ograda moşului.
Dar, mai ştiu fetica mea, că pe-acolo-ar exista şi-o năpastă de motan, ce s-a aciuat de-un an prin ogradă la bunici.
-Da, îl văd, este aici! Mare, gras şi tot pătat, alb şi negru şi roşcat, îşi dă aere de leu.
-E motanul Amedeu!
-Pip şi Nod cei dolofani, sunt acum cu-acel motan care, zici că-i Amedeu şi privesc extaziaţi cum el cască gura mare, ca un leu. Dar...rămân profund miraţi căci, din gura marelui blănos, iese-n loc de răget fioros, unul cam piţigăiat, care-aduce muuult, a mieunat.