luni, 13 decembrie 2010

dimineaţă

După-o noapte liniştită, cam în orice dimineaţă, e puţină vânzoleală, în căsuţa cea cochetă de pe strada Nucului.
Moşul alb, cu pipa-n mână, mormăie că nu găseşte, nicăieri în toată casa, pipa lui.Iar bunica, ca bunica, prepară cafea cu lapte şi-o serveşte, într-o cană smălţuită, moşului, cam pe la şapte.
La şapte şi jumătate, Kitt micuţul tigrişor,pâş, pâş, pâş, e-n misiune pe covor.Iar în mintea lui felină, de expert în vânătoare, şlapii roşii cu buline, ai bunicii, sunt o mare provocare.
Puii negrii Pip şi Nod se trezesc abia la opt şi se iau la trântă dreptă-ntodeauna pentru-n dop, legat cu sfoară de uşa de la cămară.
La nouă, alba Simina, mai isteaţă si mai brează, tricotează un fular din lână sură, cu andrelele bunicii.Şi... cum numără întruna, doi pe faţă, doi pe dos, nu ştiu cum, firul de lână se-nvârteşte tacticos, pe lăbuţele micuţei, pe codiţă si pe bot.Zău, nu ştiu unde-i fularul, oricât stau să mă socot!
Pe la zece, mama Sheba îi culege pe blănoşi, îi sfădeşte, le dă lapte şi apoi îi pune-n coş.Şi cum până la amiază, nu mai este foarte mult, toţi pisoii meditează la timpul care-a trecut.

Un comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

prin mine timpul se scurge alene sedimentând nisipuri verzi şi galbene albastre se fac delte
la fiecare început de gând
în trupul meu de femeie clepsidră am închis efemerul gustat de celule pe rând
iar clipa ce moare pe inima mea e o pată
cât un grăunte de dor ne-mplinit
dar trupul meu de femeie clepsidrăn-aşteptă
se-ntoarce din vreme furând

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

Arhivă blog

Fotografia mea
Dublin, Irlanda, Ireland
Imi place sa fiu eu, uneori obositor de sincera, naiva si cu incredere in oameni.