Moşul 2

Ionuţ e deştept, ştie să numere, să socotească şi să scrie toate cifrele deşi abia peste doi ani va merge la şcoală.Îi plac poveştile, dar numai când sunt spuse de alţii, e foarte zgârcit cu vorbele.Acum priveşte la cei din jur şi după felul în care îşi încruntă sprâncenele e lesne de înţeles că nu-i convine să fie el povestitorul.De lângă el, puţin mai mare şi mai vorbăreaţă, Lili, sora lui îl încurajează:
-Spune „Punguţa cu doi bani”! Asta sigur o ştii..
-Păi...ce să spun?... A fost odată un moş şi o babă... şi cocoşul ăla o mâncat şi o băut de toate!
Copiii toţi, încep să râdă, numai Moşul adoptă o mină serioasă iar asta le taie cheful de râs.
Lucian, alias Chinezul, alias Cian -Şin prinde în cele din urmă curaj.Simte că în ciuda tuturor aparenţelor poate spune o poveste” şingur”, aşa că îşi drege glasul, cum îl văzuse de atâtea ori pe moş că o face şi întrebă:
-Ce poveste şă şpun Moşule, dă groză?
-Păi tu ştii poveşti de groză, măi băiatule?
-Da! răspunde tare şi răspicat băiatul.
-Ce poveste de groază ştii tu?
-„Capra cu trei iezi!”
Gaşca e gata gata să râdă din nou, dar se abţine.
Un mare înţelept al grupului, Cristian care are un singur defect, se bâlbâie când este emoţionat, sare promt în ajutorul lui Lucian:
-Da-da-dacă te găndeşti bine, la-la-la ce-a făcut lupul sărmanilor iezişori, poţi zice că-i o poveste de groază!
Moşul zâmbeşte pe dub mustaţa grizonată.
-Nu vreau o poveste de groază. Alta nu ştii?
-Bine atuncea! Îci şpun „Şcufiţa Roşie”...
-Să te auzim!
Lucian îşi drege din nou glasul, îşi împreunează mânuţele în poală şi începe:
-Şcufiţa Roşie împreună cu lupul cel mare şi rău şi cu vânătorul ăla isteţ...
Peste toată ceata s-a aşternut liniştea.Au mai auzit ei povestea asta, dar parcă de data aceasta e altfel. În ochii Moşului se aprind luminiţe jucăuşe şi mai că-i vine să-l mănânce pe povestitor, dar acesta foarte concentrat la misiunea importantă pe care o are de îndeplinit nu bagă de seamă nimic, nimic.
-Au plecat la” Peţul corect „...
-Unde au plecat? întreabă bătrânul nevenindu-i a crede.
-La” Peţul corect”! N-aci aujit de emişunea aia?
--Ba da, dar ce căutau ei acolo?
-Păi...Şcufiţa Roşie a câstigat miloane...
-Aşaa... şi lupu’?
-Lupu’ n-o câştigat nimic!
-Dar vânătoru’?
-Păi...vânătoru’ a câştigat o vană!Moşului i-au apărut lacrimi în colţurile ochilor şi ar râde din toţi rărunchii dar nu vrea să descurajeze proaspătul povestitor.
-Cum adică o vană?
-Aşa bine, să se spele, că taare mai era murdar.